Confesiunea nu are nimic facil și/sau urât! E urât mai degrabă să spui (sau chiar să crezi) asta. Mă rog, eu am o răfuială cu cei care se tem de mărturisiri, după cum poate știi. Dar nici nu-i pot forța, că doară nu-s de la securitate…
Opinia ta e fricoasă, atâta tot. Mărturisirile pot fi deghizate, din ele poate ieși un text mult mai viu decât un raport al unei activități oarecare. Cât conservatorism!
Presupui că ştii ce mă de-motivează în cazul ăsta. Nu ştii. Nu vreau să pun pe blog lucruri care ar întrista. Nu fiindcă am o inimă cât o tomată gigantică, ci fiindcă nu vreau să recitesc acest pseudojurnal şi să îmi vină să vorbesc cu mine la persoana a treia: ce individă patetică..
Sau
Da, opinia mea e fricoasă. Conservatorismul ñ-are a face. Am ales să nu scriu în ciuda impulsului de a o face.
partea luminoasă 
e omul cu masca de sticlă
Exact :)
Nu mai scrii?
O vreme nu. Impulsul de a mă confesa blogului e puternic şi nu vreau asta. Ar fi o soluţie facilă şi urâtă… Să mai curgă un timp.
Confesiunea nu are nimic facil și/sau urât! E urât mai degrabă să spui (sau chiar să crezi) asta. Mă rog, eu am o răfuială cu cei care se tem de mărturisiri, după cum poate știi. Dar nici nu-i pot forța, că doară nu-s de la securitate…
În opinia mea anumite aspecte personale n-au ce căuta pe un blog public.
Opinia ta e fricoasă, atâta tot. Mărturisirile pot fi deghizate, din ele poate ieși un text mult mai viu decât un raport al unei activități oarecare. Cât conservatorism!
Presupui că ştii ce mă de-motivează în cazul ăsta. Nu ştii. Nu vreau să pun pe blog lucruri care ar întrista. Nu fiindcă am o inimă cât o tomată gigantică, ci fiindcă nu vreau să recitesc acest pseudojurnal şi să îmi vină să vorbesc cu mine la persoana a treia: ce individă patetică..
Sau
Da, opinia mea e fricoasă. Conservatorismul ñ-are a face. Am ales să nu scriu în ciuda impulsului de a o face.
P.s. ai citit plânsul lui nietzsche?