Etichete

, ,

Bănui că şi din pricina celui mai lung concediu din istoria mea de om al muncii şi a sightseeing-ului intens & excesiv, am visat că vizitam un oraş care aducea oarecum cu Sibiul. Şi-n timp ce-l vizitam, m-am trezit urmărită de-o tipă, habar n-am cine era, da’ ştiam că e foarte rea – vicious, you know.  În toiul alergării, m-am oprit să mă tund. Aveam părul foarte scurt. M-am aşezat pe scaun şi i-am zis frizerului: aş dori să mă tundeţi castron. Ăla s-a uitat la mine ca la o casă în flăcări şi, previzibil, mi-a explicat: păi n-am cum să vă tund castron, că sunteţi deja tunsă foarte scurt. La care eu mi-am şi i-am aruncat un semirânjet fuarte satisfăcut în oglindă:

Ştiu, dar mi-am dorit dintotdeauna să fac chestia asta.

După care am continuat să fug de bitch aia vicious.

P.S. Înainte să adorm am citit vreo câteva pagini din Strada Sardinelor, unde se arată cum Doc, îmboldit de un tovarăş care-l etichetează “măh, tu într-o zi o să comanzi şi milkshake-ul cu bere” (sau aşa ceva), deci îl rodea rău, se tot gândea, cum ar fi să comand milkshake cu bere?!? învins la puncte de alter – egoul ţăcănit, Doc intră într-o crâşmă şi comandă… milkshake cu bere. Pe chelneriţa rămasă stomatologică o minte că ar avea nuş ce nebunie de boală la vezică şi bea aşa ceva de şepteşpe ani – dânsa îl şi crede. Zice povestitorul, oamenii devin suspicioşi când le spui adevărul.

P.P.S. A început să îmi placă să visez. Unu, că nu mai visez bazaconii horror. Doi pe doi, că în vis accept/ăm lipsa logicii fără niciun fel de comentarii. Doi pe trei, rezultă că în vis nu sunt/em aşa constipaţi.

Anunțuri