Etichete

, ,

pe stradă în codul muncii în baruri pe cer e sâmburele din spatele a două cuvinte în fiecare limbă sună altfel şi totuşi sună la fel on holiday în vacanţă sună a creier gol şi a stomac plin a clipocit de apă a nopţi albe şi dimineţi lungi a clipocit ş-atât

număr invers nu mă mai impresionează decât parcul  raţele lui lipăind lacul nepăsătoare şi apusurile

mă preling felină în proza neproză a Hertei Müller n-am mai citit niciodată o carte aşa relaxată ea cartea nu eu n-are nici cap nici coadă’i precum confesiunea asta de capitalist dezumflat de vară moale şi neşlefuită

Herta e o mătuşă prea drăgăstoasă te îndoapă întruna nu oboseşte nici cât să bei un pahar cu apă ţuşti îţi mai aduce un tort cu frişcă vâjjj o porţie de clătite împachetate într-un munte de ciocolată fâşştt o halviţă stai stai unde pleci mai ia o gură de dulceaţă de zmeură

nu ştiu de ce naiba compar romanul – pastel al Hertei cu o cofetărie n-are pic de frişcă în el dar eu parcă văd printre rânduri o lume fantastică aşa cum avea doctorul Parnassus o lume atât de nebunească seducătoare improbabilă încât poate piti în crăpăturile ei lumea aia scârboasă cu secera şi ciocanul tatuate pe cur lumea asta a mea care nu mă mai încape orice lume indezirabilă acum sau acum ori niciodată

ţi se pare nu scriu dezlânat ca să fiu cool ca s-o imit pe mülleriţă ori poeţii postmoderni mi-e foarte lene numa’ şi e mai comod aşa fără indicatoare e ca-n India vrei să traversezi strada zici o rugăciune şi o rupi la fugă printre camioane ai milă Krishna

totuşi sunt un animal ingrat azi am primit probabil cel mai fain compliment din viaţa mea jumătate verbal jumătate postură şi ca toate celelalte lucruri care te lovesc în moalele sufletului de nu mai ştii cum să te strângi la loc întreg a venit când m-aşteptam mai puţin şi obligatoriu de la cine m-aşteptam mai puţin mi-a zis când te văd îmi vine să fac aşa

şi a făcut aşa

e nah nu Exact aşa dar pe acolo

Anunțuri