Etichete

,

cum ce să faci

ţi-o tragi peste carne ca pe o piele

atunci când nimeni şi nimic nu te mai poate ascunde

nici măcar un banc bun ori o/un tip/ă bun/ă

ori un whisky vechi tot whisky-ul vechi

eşti excesiv de permeabil toate ăstea intră în tine şi ies la fel

fără să lase vreun semn vreo căldură

când eşti atât de străin de tine încât

ai senzaţia că plouă neîncetat dintotdeauna

că soarele e o utopie un mit urban ce rahat

inventat ca să nu te mai simţi ud până în suflet

o tragi pe tine

şi ieşi în stradă despuiat doar cu poezia pe tine

îţi permiţi să fii arlechinul de serviciu

pentru că nu te vede nimeni

sub poezie

lumea aşa cum o ştii

e dincolo

P.S. Restul sunt minciuni albe, dar ascuţite. Am nevoie să scriu. Altfel decât am făcut-o până acum aici. Mai bine, mai mult şi mai des, toate la un loc. :)

Anunțuri