Etichete
Ce nu se vede în fotografia de mai sus este că, lângă cele trei persoane care-şi luau porția de cultură în drum spre oareunde călătoreau la ora 8:30 dimineața, mai erau încă patru (cinci cu mine) care împărtăşeau aceeaşi îndeletnicire. Două dintre ele stăteau în picioare, lângă rândul de scaune, amândouă ținând în mâini câte un volum de aproximativ trei, patru sute de pagini (nu exagerez, chiar m-am mirat: măiculiță, ce cărțoaie cară ăştia după ei). Ceea ce înseamnă că nu citeau Sanda Drown. Nu c-ar fi ceva în neregulă cu amintita scriitoare, are şi ea publicul ei hămesit.
Chestia hilară şi surprinzătoare este că, la prima stație, una dintre doamne a coborât, iar locul i-a fost preluat de un bărbat care, imediat ce s-a aşezat, a scotocit prin geantă şi a scos şi el o… carte. :)
Calitatea imaginii este dubioasă pentru că lângă mine stătea veghea la bunul mers al transportului metrorexian un nenea pisicos de curios, care mi-a urmărit fiecare gest din secunda în care am scos telefonul la vedere şi, prin urmare, n-am putut să mă desfăşor nestânjenită – asta pe lângă faptul că e dificil şi tare ciudat să faci poze, tu, femeie (adică eu, femeie), genunchilor unei doamne, fără să observe, în condițiile în care eşti la treizeci de centimetri distanță de ea.
Fotografia se vrea o replică la un articol citit în urmă cu puțină vreme pe un blog, articol în care bucureştenii (poate chiar românii, nu-mi amintesc exact) erau etichetați “tabloidofili” (expresia îmi aparține). Lăsând snobismele la o parte, nu ştiu pe cine şi de ce citeau oamenii ăia, să fi fost pasiunea pentru literatură, să fi fost puterea conformismului, cert e că nu citeau foi-volante-întru-amorțirea-intelectului.
Lectură plăcută în continuare! :)
Editare ulterioară: De la Artistu’, am aflat că există un blog specializat pe surprinderea “bookoholicilor” in fragrant delict, Cartea din Geantă. :)
E cel mai fain sa citesti in metrou daca prinzi un loc. Esti ca intr-un fel de bula de sticla in care te poti izola tu cu tine.
foarte tare! :)
andre,
daca nu-i extrem de aglomerat, io ma imbulinez si in picioare :)) – da’intradevar nu se compara cu leneveala genuine
yuki :D
m-am speriat zau cand am urcat. adica, de obicei vad doua, trei maxim patru persoane cu carti in brate. in dimineata aia, zici ca nu ii lasase sa urce fara volum. :))
very nice view.
Si daca vrei sa iti creasca optimismul si dragostea pentru astia care inca citesc mult carti uite aici si alte exemple la http://carteadingeanta.com/ . Eu trec odata pe saptamana si imi face chef sa mai deschid cate o carte. ;)
andrei,
intru, intru. ;)
multam.
Pingback: Neliniştitu’ » Post Topic » Ia, să mai punem mâna şi p-o carte!